Cum sa nu negociezi un contract de colaborare

Intreaba-te in primul rand care este alternativa ta la acel contract. Daca alternativa colaborarii reprezinta frecatul mentei pe net, pe blogul personal prin expunerea ideilor copy&paste de pe fluxurile de stiri internationale, atunci negocierea trebuie sa fie una minimala.

Nu te gandi la cat face firma respectiva cu ceea ce oferi tu!

Gandeste-te cum sa faci firma respectiva dependenta de work-ul tau. Evident, daca esti capabil sa o faci. Si, da, NU ESTE IMPOSIBIL sa faci o firma dependenta de serviciile tale, este mai usor decat ti-ai imaginat.

Nu-ti fie frica!

Nu te teme de contracte si diferite bazaconii pe care le impun firmele atunci cand propun o colaborare. In general, acestea vin din temerile lor si creaza un cerc vicios intre potentialii colaboratori si colaboratori. Prin prisma unei experiente nefericite avute anterior, o firma va cauta sa elimine acest risc prin prisma unor absurditati. Nu-ti fie teama, tot ce trebuie sa faci este sa ii asiguri si sa te asiguri ca nu vei repeta greseala inaintasilor colaboratori. Este mai simplu decat crezi.

Tu n-ai cum sa faci pretul!

Pretul muncii tale este facut de piata. Piata este facuta de cerere. Cererea este satisfacuta de vanzatori. Tu nu vinzi. Tu esti un furnizor de servicii.

Analizeaza-ti timpul liber pe care il ai alocat pentru eventuale colaborari in urmatoarele 6 luni, iar daca numarul ore pe care le-ai vandut este egal cu 0, atunci accepta oricat ti se ofera si asigura-te in cazul in care iti vinzi timpul ca poti renunta la angajament pentru un deal in cadrul caruia iti vinzi orele cu un pret mai scump. Lasa loc de crestere a fee-ului orar.

Nu te gandi la average-ul pietei, la cat sunt platiti cei care fac tipul asta de activitate. Atat timp cat n-ai vandut nici macar o ora din timpul tau pentru urmatoarele 6 luni, oferta firmei reprezinta o oportunitate oricat de low ar fi pretul.

Asigura-te ca esti capabil sa livrezi ceea ce cere firma respectiva!

Altfel, iti pierzi timpul.

Te-ai fript vreodata in ciorba?

Sau te-ai fript vreodata cand ai mancat ceva fiebrinte? Cele mai periculoase mi se par cremele. Spre exemplu, cand ti se lipeste de cerul gurii crema unei prajituri care e foarte fierbinte si nu poti sa o inlaturi cu limba pentru ca te frige, iar faptul ca este o crema o face sa stea lipita de cerul gurii unde-ti provoaca o arsura de toata frumusetea.

Dar nu despre asta mi-am propus sa scriu!

Postul asta este despre publicitatea online din Romania. Am fost la dpad.ro, evenimentul dedicat digital publishingului si advertisingului in Romania, unde am avut, iarasi, posibilitatea de a vedea prezentarea unui strain venit in Romania, dintr-un online dezvoltat la nivel european, care sa spuna ca preturile publicitatii online in Romania sunt aberante.

In 2009, cred, am avut pentru prima data posibilitatea sa vad un strain care sa spuna despre publicitatea din Romania ca este scumpa. Si, cu toate astea, m-am fript in ciorba, recent, achizitionand publicitate pentru un client la un mega pret.

Tu ai facut-o vreodata?

 

Actiuni de marketing online

M-am tot gandit in ultimul timp la dezvoltarea unui check list pentru business-urile mici si mijlocii atunci cand acestea abordeaza mediul online.

Mi se pare ca se greseste foarte mult atunci cand online-ul este abordat prin prisma practicilor internationale de marketing, prin strategii dezvoltate in medii online cu mult mai dezvoltate decat cel in care activeaza un anumit business.ro.

Mai mult, imi pun problema asta si prin prisma complicatiilor pe care le da social media si content marketingul – atunci cand se demareaza actiuni de acest gen. Exista o foarte mare diferenta intre a demara actiuni pe termen scurt, publicitate, de exemplu, si content marketing/publishing sau prezenta in retelele sociale, actiuni pe termen lung.

Tipuri de actiuni marketing online

  • Construiesti audienta – acces la audienta – construiesti o comunitate facebook, dezvolti un proiect de publishing de nisa
  • Mentii audienta – managiuiesti comunitatea, mentii proiectul de publishing
  • Convertesti – vinzi catre audienta pe care ai adunat-o

Cam asa stau lucrurile.

Cateva cuvinte despre publicitate online – 2012

Publicitatea online reprezinta mecanismul prin care media se finanteaza. De acord? Publicitatea online ofera acces la audienta, la clienti. In functie de audienta pretul accesului la clienti poate fi mai mare sau mai mic.

Sunt doi indicatori care influenteaza pretul publicitatii online sau asa ar trebui sa fie:

  1. Competitia pe o anume audienta/segment de audienta
  2. Costurile productiei de media

Prin prisma celor doi indicatori, un advertiser sau un business are optiunea de a face achizitie la doua preturi:

  1. Cel dicatat de piata
  2. Cel dictat de publisher

Cum se stie, dar nu se cunoaste cu exactitate, ca inventarul de publicitate al unui publisher nu este niciodata vandut in totalitate, se pune problema cum mai poate dicta un publisher pretul la care isi vinde spatiile de publicitate?

Sau cum poate inca sa mentina pretul in contextul in care marfa nu se vinde. Ba chiar nu se vinde deloc. E ca si cum ai avea o fabrica care produce lunar 100 de ceva si vinde doar 25 dintre acele ceva, iar fabrica mentine acelasi pret finantand astfel costurile pe care le ai, ramanand cu o oarecare marja de profit.

O piata (a)normala de publicitate online

Lasand la o parte principiul de client service si vanzare a spatiilor de publicitate, ma intreb daca o piata normala de publicitate online nu ar fi una in care pretul ar fi dictat de competitie.

Raspunsul imi vine automat in minte gandindu-ma la puterea de intelegere a pietei de publicitate de catre spenderi – si, mai exact, de catre cei care nu sunt bine informati cu privire la aceasta.

In ultimii 5 ani au fost introduse in publicitatea online mecanisme de bidding, spending, targeting, whatever, ce nu existau in urma cu 5 ani – ba mai mult, sunt unele care nu existau nici in urma cu 2 ani. Sa le inveti/folosesti/adopti in politica de achizitie necesita un efort de intelegere destul de consistent, mai ales daca, sa zicem, ai pe cap marketingul unei companii cu nspe’ mii de alte taskuri pe cap.

Achizitia de publicitate pe principiul rezervarii, este un obicei care vine din urma, din anii de pionierat in publicitatea online, ani in care vanzarea de publicitate se facea pe principiul batutului la usa clientului, a intalnirii cu acesta, a “ofertelor personalizate”.

Acest prost obicei inca se pastreaza, iar acesta, dublat de lipsa informarii cu privire la piata de ads (a spenderilor descrisi mai sus), face ca pretul publicitatii in .ro sa fie, inca, mentinut, artificial, la un nivel crescut, uneori aberant de crescut.

Noi trenduri in achizitia de publicitate online

Lasand la o parte toata treaba ce tine de negocieri si achizitii big, intalniri cu clientii (aka client service/vanzari), chestie care, in fapt, tine locul mecanismului de RTB si, deci, is useless or e a cincea roata la caruta. Nu zic ca-i rau sau ca-i bine – de retinut.

Totusi, neparticiparea pe piata libera este foarte toxica – pentru ambele parti. Atat pentru spender cat si pentru publisher&regie.

Achizitie de publicitate online prin Real-time bidding

RTB este un macanism ce este compus din DSP, SSP si nu in ultimul rand de online real-time ad exchanges, pe care il vom prescurta, sa zicem, ORTAE. Spus pe romaneste, RTB este un mecanism, asemanator cu cel al unei burse, care iti permite sa cumperi si sa vinzi spatii de publicitate online in stransa corelatie cu cererea si oferta de pe piata.

RTB te ajuta sa nu-ti iei teapa cand cumperi publicitate online si-l ajuta si pe publisher sa nu se imbete cu apa rece.

Pentru aceia care proceseaza mai greu textul, ca mine de altfel, aveti mai jos un grafic care explica ce inseamna RTB, in fapt.

Conceptul asta RTB si-a gasit forma si intr-un proiect de soft independent ce a fost demarat pentru a gasi o solutie unitara pentru tranzactia spatiilor de publicitate. Cum altfel s-ar fi putut altfel?

Cum spuneam ca in publicitatea online au fost introduse mecanisme de achizite ce nu existau acum 5 ani, iata ca asta-i unul dintre ele.

Ulterior, IAB, un fel de autoritate in domeniu, l-a adoptat ca parte a standardelor sale cu privire la publicitatea online – in speta a achizitie de publicitate.

Daca IAB-ul l-a adoptat, adica peste 86% din spend-ul de publicitate din US in urma cu ceva timp, iata ca si publisherii, voluntar sau involuntar l-au adoptat prin prisma noilor instrumente de spend&achizitie.

Sa facem ca sa fie bine si in publicitatea online din Romania

  • Ar fi frumos sa poti face publicitate pe site-urile din Romania fara sa te mai lovesti de retelele de vanzare de publicitate care, facand abstractie cu intentie de RTB, cresc artificial pretul.
  • Ar fi frumos sa poti plati, de exemplu, 1 euro CPM ca sa ai acces la clienti prin unele dintre cele premium site-uri din .ro care se vand acum cu pana la de 5 ori mai mult. Adica de 5-10 ori mai mult decat pretul cu care cumperi ads pe site-uri precum mashable.com, telegraph.co.uk, nytimes.com, rfi.fr, etc. Si aici, desigur, ma refer la volme mici de publicitate.
  • Ar fi si mai frumos sa poti intra cu campanii de ads, centralizat, pe mai multe retele prin acelasi RTB. Stiu ca dpdv tehnic nu e chiar dificil sa implementezi spatii care sa livreze ads din mai multe servere

Zic.

Riscurile la care se supune un comunicator online

Pe langa beneficiile, avantajele, dar si discomfortul de care se bucura un comunicator online, cred ca apar, pe masura ce apar noi instrumente de comunicare, si unele riscuri profesionale. Aici vroiam sa fac referire strict la cele ce-ti afecteaza modul in care gandesti, in care percepi realitatea sau asupra ansamblului de deprinderi pe care le preia un comunicator online din utilizarea noilor instrumente.

Se spune despre ziaristi ca dupa multi ani de practica ajung sa dobandeasca anumite mecanisme metale pe care le folosesc tot timpul, automat, fara sa isi doreasca neaparat sa isi utilizeze resursele intelectuale in acelasi mod.

In acelasi mod cred ca se intampla atunci cand comunici pentru mai mult de un an in retelele social, pentru branduri, ascuns in spatele unor anumite atitudini.